3 definiții pentru spoitură


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

spoitu sf [At: ANON. CAR. / P: spo-i~ / Pl: ~ri / E: spoi + -tură] (Înv) 1 Cositorire (1). 2-3 Spoială (7-8).


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

SPOITÚRĂ s. v. cositorire, cositorit, spoire, spoit.

spoitu s. v. COSITORIRE. COSITORIT. SPOIRE. SPOIT.

Intrare: spoitură
spoitură substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • spoitu
  • spoitura
plural
  • spoituri
  • spoiturile
genitiv-dativ singular
  • spoituri
  • spoiturii
plural
  • spoituri
  • spoiturilor
vocativ singular
plural