3 definiții pentru sfete sfeti


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SFETE- (Învechit; și în forma sfeti-) Element de compunere însemnînd «sfînt» și care stă înaintea unor nume proprii. La al doilea ceas al dimineții de sîmbătă, la poarta curții și la sfete-Neculai cel bogat era mare îmbulzeală. SADOVEANU, Z. C. 173. Lui sfeti-Ilie i-a dat în samă tunetele. ȘEZ. III 1. – Variantă: sfeti-.

sféte saŭ sféti, fem. sféta s. (sîrb. svete, voc. d. svet, fem. sveta). Vechĭ. Rar. Sfîntu, sfînta (numaĭ înaintea unuĭ nume): sfete Neculaĭ (Cog. Let. 3, 224). – Și sv-. – Și azĭ în vest sfet: sfet Ilie (Lung. Univ. 9 Dec. 1929; 3, 5).

Intrare: sfete
prefix (I7-P)
  • sfete
sfeti2 (pref.) element de compunere prefix
prefix (I7-P)
Surse flexiune: DOR
  • sfeti

sfete sfeti

  • 1. învechit Element de compunere însemnând «sfânt» și care stă înaintea unor nume proprii.
    surse: DLRLC 2 exemple
    exemple
    • La al doilea ceas al dimineții de sîmbătă, la poarta curții și la sfete-Neculai cel bogat era mare îmbulzeală. SADOVEANU, Z. C. 173.
      surse: DLRLC
    • Lui sfeti-Ilie i-a dat în samă tunetele. ȘEZ. III 1.
      surse: DLRLC

etimologie: