4 definiții pentru semigreu (s.m.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SEMIGRÉU, -GRÉA, semigrei, -grele, adj., s. m. 1. Adj. (în sintagma) Categorie semigrea (și substantivat, f.) = categorie în care intră boxeri cu greutatea între 75 și 81 kg, halterofili cu greutatea între 90 și 100 kg și luptători cu greutatea între 90 și 100 kg. 2. S. m. Sportiv care aparține categoriei semigrele (1).Semi- + greu (după fr. mi-lourd).

semigreu, ~ea [At: L. ROM. 1959, nr. 2, 86 / Pl: ~ei, ~'ele / E: semi- + greu] (Spt) 1-2 sf, a (Șîs categorie ~ea) (Categorie) în care intră boxerii a căror greutate este între 75 și 81 de kilograme. 3-4 sf, a (Și îas) (Categorie) în care intră halterofilii a căror greutate este între 81 și 100 de kilograme. 5-6 sf, a (Și îas) (Categorie) în care intră luptătorii a căror greutate este între 90 și 100 de kilograme. 7 sm Sportiv (boxer, halterofil sau luptător) care face parte din categoria semigrea (2, 4, 6).

SEMIGREU, -GREÁ, semigrei, -grele, adj., s. m. 1. Adj. (În sintagma) Categorie semigrea (și substantivat, f.) = categorie în care intră boxeri cu greutatea între 75 și 81 kg, halterofili cu greutatea între 90 și 100 kg și luptători cu greutatea între 90 și 100 kg. 2. S. m. Sportiv care aparține categoriei semigrele (1). – Semi- + greu (după fr. mi-lourd).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

*semigréu s. m., pl. semigréi

Intrare: semigreu (s.m.)
semigreu2 (s.m.) substantiv masculin
substantiv masculin (M69)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • semigreu
  • semigreul
  • semigreu‑
plural
  • semigrei
  • semigreii
genitiv-dativ singular
  • semigreu
  • semigreului
plural
  • semigrei
  • semigreilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

semigreu (s.m.)

  • 1. Sportiv care aparține categoriei semigrele.
    surse: DEX '09

etimologie: