O definiție pentru semiciclu


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

semicíclu s. n., pl. semicícluri

Intrare: semiciclu
semiciclu substantiv neutru
substantiv neutru (N39)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • semiciclu
  • semiciclul
  • semiciclu‑
plural
  • semicicluri
  • semiciclurile
genitiv-dativ singular
  • semiciclu
  • semiciclului
plural
  • semicicluri
  • semiciclurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)