5 definiții pentru semeni

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

semeni1 vt [At: CHEST. II, 237/345 / Pzi: ? / E: ns cf semăna2] (Reg; c. i. șindrilă) A reteza pentru a avea aceeași mărime.

semeni2 vt [At: A I, 34 / Pzi: ~nesc / E: nct] (Reg; c. i. pereți) A unge cu pământ.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

semeni1, semenesc, vb. IV (reg.; despre șindrilă) a reteza pentru a avea aceeași mărime.

semeni2, semenesc, vb. IV (reg.; despre perete) a unge, a tencui cu pământ.

Intrare: semeni
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • semeni
  • semenire
  • semenit
  • semenitu‑
  • semenind
  • semenindu‑
singular plural
  • semenește
  • semeniți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • semenesc
(să)
  • semenesc
  • semeneam
  • semenii
  • semenisem
a II-a (tu)
  • semenești
(să)
  • semenești
  • semeneai
  • semeniși
  • semeniseși
a III-a (el, ea)
  • semenește
(să)
  • semenească
  • semenea
  • semeni
  • semenise
plural I (noi)
  • semenim
(să)
  • semenim
  • semeneam
  • semenirăm
  • semeniserăm
  • semenisem
a II-a (voi)
  • semeniți
(să)
  • semeniți
  • semeneați
  • semenirăți
  • semeniserăți
  • semeniseți
a III-a (ei, ele)
  • semenesc
(să)
  • semenească
  • semeneau
  • semeni
  • semeniseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)