3 definiții pentru scânteind
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
scânteind, ~ă a [At: HELIADE, O. I, 231 / V: schin~ / Pl: ~nzi, ~e / E: scânteia] (Înv) Scânteietor (2).
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
SCÂNTEIND adj. v. licăritor, lucitor, scânteietor, sclipitor.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
scînteind adj. v. LICĂRITOR. LUCITOR. SCÎNTEIETOR. SCLIPITOR.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: scânteind
scânteind adjectiv
adjectiv (A3) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)