4 definiții pentru scorțitor
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
scorțitor sm [At: SCRIBAN, D. / Pl: ~i / E: scorți + -tor] (Rar) Legător de cărți.
scorțitór m. Acela care scorțește cărțile.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
legătór m. (după fr. relieur). Barb. Acela care leagă (scorțește) cărțile. – Curat rom. și ob. în popor scorțitor.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
SCORȚITOR s. v. legător.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: scorțitor
scorțitor substantiv masculin
| substantiv masculin (M1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)