6 definiții pentru scociorât scorocit


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

scociorât sn [At: BUDAI-DELEANU, LEX. / V: (îrg) scorocit / E: scociorî] (Îvp) 1-15 Scociorâre (1-15).

scociorât sn [At: BUDAI-DELEANU, LEX, / V: (îrg) scorocit / E: scociorî] (Îvp) 1-15 Scociorâre (1-15).


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

SCOCIORÂT s. v. râcâială, râcâit, râcâitură, scormonire, scurmare, scurmătură.

scociorît s. v. RÎCÎIALĂ. RÎCÎIT. RÎCÎITURĂ. SCORMONIRE. SCURMARE. SCURMĂTURĂ.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

scociorất, -ă, scociorâți, -te, adj. – (reg.) Răscolit, scotocit. – Din scociorî.

Intrare: scociorât
scociorât1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • scociorât
  • scociorâtul
  • scociorâtu‑
  • scociorâ
  • scociorâta
plural
  • scociorâți
  • scociorâții
  • scociorâte
  • scociorâtele
genitiv-dativ singular
  • scociorât
  • scociorâtului
  • scociorâte
  • scociorâtei
plural
  • scociorâți
  • scociorâților
  • scociorâte
  • scociorâtelor
vocativ singular
plural
scociorât2 (s.n.) substantiv neutru (numai) singular
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • scociorât
  • scociorâtul
  • scociorâtu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • scociorât
  • scociorâtului
plural
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • scorocit
  • scorocitul
  • scorocitu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • scorocit
  • scorocitului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)