scoacă sfs [At: GHEȚIE, R. M. / E: scoace] (Trs; Buc) 1 Lapte acru (încălzit). 2 (Pex) Brânză proaspătă (dulce) făcută din scoacă (1).

SCOACĂ s. f. (Regional) Lapte acru (v. chișleag); brînză proaspătă făcută din acest lapte.

SCOACĂ s. f. (Reg.) Lapte acru; brînză proaspătă făcută din lapte acru.

scoacă, s.f. – (reg.) Brânză de vacă făcută din lapte acru încălzit. (Trans., Maram., Bucov.). – Din scoace „a arde, a răscoace” (< lat. excoquere „a coace”).

scoacă, s.f. – Brânză de vacă făcută din lapte acru încălzit. Scocari, poreclă pentru locuitorii din Peteritea (Lăpuș). – Din scoace „a arde, a răscoace” (< lat. excoguere „a coace”).