3 definiții pentru satem
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
satem sn [At: DN4 / E: ger Satem(sprache)] Limbă indo-europeană care a păstrat în evoluția ei sunetul s înaintea vocalelor e și i.
SATEM s. n. limbă indo-europeană care a păstrat în evoluția ei sunetul s înaintea vocalelor e și i. (< germ. Satem/sprache/)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
SATEM num. (cf. av. satem „o sută”): numeral cardinal avestic folosit în sintagma limbă satem (v.).
- sursa: DTL (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
Intrare: satem
| substantiv neutru (N29) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
satemsubstantiv neutru
- 1. Limbă indo-europeană care a păstrat în evoluția ei sunetul s înaintea vocalelor e și i. MDN '00
etimologie:
- Satemsprache MDN '00
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.