8 definiții pentru saitoc (s.n.) saioc


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

saitoc, ~oa [At: CADE / V: saioc i / Pl: ~uri, ~oace / E: fo] (Reg) 1 i (Are) Cuvânt care imită mersul săltat și grăbit. 2 sn Săritură (1). 3 a Care merge săltând. 4 a (Olt; d. copii) Neastâmpărat.

SAITÓC, saitocuri, s. n. Săritură (mare), salt. [Pr.: sai-]

saĭtóc (Munt. vest ș.a.), interj. care arată un mers săltat și grăbit: zmeu venea saĭtoc-saĭtoc cu crăcanele luĭ. S.n., pl. urĭ. Săritură. Adj. (-oc, -oacă). Care merge săltînd. V. dup-dup, na-na-na, șontîc, teleap.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

SAITÓC adj. v. drăcos, neastâmpărat, nebun, nebunatic, sprințar, vioi, zăpăcit, zbânțuit, zburdalnic, zglobiu, zurliu, zvăpaiat, zvânturat, zvânturatic.

SAITÓC s. v. salt, săltătură, săritură.

saitoc adj. v. DRĂCOS. NEASTÎMPĂRAT. NEBUN. NEBUNATIC. SPRINȚAR. VIOI. ZĂPĂCIT. ZBÎNȚUIT. ZBURDALNIC. ZGLOBIU. ZURLIU. ZVĂPĂIAT. ZVÎNTURAT. ZVÎNTURATIC.

saitoc s. v. SALT. SĂLTĂTURĂ. SĂRITURĂ.

Intrare: saitoc (s.n.)
saitoc1 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • saitoc
  • saitocul
  • saitocu‑
plural
  • saitocuri
  • saitocurile
genitiv-dativ singular
  • saitoc
  • saitocului
plural
  • saitocuri
  • saitocurilor
vocativ singular
plural
saioc
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

saitoc (s.n.) saioc

etimologie: