3 definiții pentru răvăcire
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
răvăcire sf [At: PAMFILE, I. C. 224 / Pl: ~ri / E: răvăci1] (Reg) 1 Trecere a vinului dintr-un butoi în altul, pentru a-l separa de drojdii. 2 Limpezire a vinului, prin înghețarea parțială și tragerea părții neînghețate.
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
RĂVĂCIRE s. v. pritocire.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
răvăcire s. v. PRITOCIRE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: răvăcire
răvăcire substantiv feminin
| substantiv feminin (F107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||