4 definiții pentru răsplătitor
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
răsplătitor, ~oare smf, a [At: VĂCĂRESCUL, IST. 248 / V: ~iu / Pl: ~i, ~oare / E: răsplăti + -tor] 1-2 (Înv) (Persoană) care răsplătește (1). 3-4 (Persoană) care se răzbună (1). 5-6 (Persoană) care pedepsește.
răsplătitoriu, ~oare smf, a vz răsplătitor
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
RĂSPLĂTITOR adj. v. pedepsitor.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
răsplătitor adj. v. PEDEPSITOR.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: răsplătitor
răsplătitor adjectiv
| adjectiv (A66) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
răsplătitoriu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)