3 definiții pentru răntuit
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
răntuit, ~ă a [At: ALR II/I h 256/260 / Pl: ~iți, ~e / E: răntui1] (Reg) 1 Stricat. 2 Dărăpănat (1).
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
RĂNTUIT adj. v. dărăpănat, degradat, măcinat, părăginit, prăpădit, ruinat, stricat.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
răntuit adj. v. DĂRĂPĂNAT. DEGRADAT. MĂCINAT. PĂRĂGINIT. PRĂPĂDIT. RUINAT. STRICAT.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: răntuit
răntuit adjectiv
| adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)