4 definiții pentru răcăi
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
răcăi vi [At: ALR SN III, 4 733/531 / Pzi: 3 ~ește / E: rac1 + -ăi] (Reg) 1 (D. broaște) A orăcăi. 2 (D. rațe) A măcăi.
răcăì v. 1. a săpa țărâna cu unghiile, cu labele: găina la gunoiu răcăe; 2. fig. a roade: îl tot răcăe la inimă PANN. [Origină necunoscută].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
răcăĭésc, V. rîcăĭesc.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
rîcăĭésc v. intr. (vsl. rykati. V. răcnesc). Vechĭ. Mugesc (leu). – Și răcăĭesc (Cor.).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: răcăi
verb (VT408) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)