O definiție pentru rouruscă
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ROURÚSCĂ s. f. (Bot.; Mold.) Lăuruscă, răuruscă. Mîhnit, pe murgul neclintit, sta Andrieș Hamură înaintea pridvorului încununat de rouruscă și de flori. SADOVEANU, O. I 518. Stăteam într-un balcon încununat de rouruscă, într-o uliță liniștită, în lumina schimbătoare a amurgului. id. ib. V 103.
Intrare: rouruscă
rouruscă substantiv feminin
substantiv feminin (F8) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
rouruscă
- exemple
- Mîhnit, pe murgul neclintit, sta Andrieș Hamură înaintea pridvorului încununat de rouruscă și de flori. SADOVEANU, O. I 518.surse: DLRLC
- Stăteam într-un balcon încununat de rouruscă, într-o uliță liniștită, în lumina schimbătoare a amurgului. SADOVEANU, O. V 103.surse: DLRLC
-