3 definiții pentru roua
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
roua [At: MUREȘANU, P. 7/1 / Pzi: rouează / E: rouă] 1 vi A roura (1). 2-3 vtr A (se) uda cu rouă (1). 4 vi A cădea puțină ploaie 5 vii A ploua mărunt Si: a burnița, (rar) a bura1, (reg) a burlița, (îvp) a roura (7).
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ROUA vb. v. bura, burnița, țârcâi, țârâi.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
roua vb. v. BURA. BURNIȚA. ȚÎRCÎI. ȚÎRÎI.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: roua
| verb (V214) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
| — | — | ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) | — | — | — | — | — | |
| a II-a (tu) | — | — | — | — | — | ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) | — | — | — | — | — | |
| a II-a (voi) | — | — | — | — | — | ||
| a III-a (ei, ele) | — | — | — | — | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)