O definiție pentru rotișor


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

rotișór s. n., pl. rotișoáre

Intrare: rotișor
substantiv neutru (N11)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • rotișor
  • rotișorul
  • rotișoru‑
plural
  • rotișoare
  • rotișoarele
genitiv-dativ singular
  • rotișor
  • rotișorului
plural
  • rotișoare
  • rotișoarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)