5 definiții pentru ritorie
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ritorie sf [At: (a. 1802) GCR II, 195/30 / Pl: ~ii / E: ngr ρητορεία] (Înv) Oratorie.
ritoríe f. (ngr. ritoría, vgr. retoreia). Pela 1800. Oratorie. Discurs.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
RITORIE s. v. elocvență, oratorie, retorică.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ritorie s. v. ELOCVENȚĂ. ORATORIE. RETORICĂ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
ritorie s. f. (Înv.) Oratorie, elocvență. – Din gr. ritoreia.
- sursa: D.Religios (1994)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: ritorie
ritorie substantiv feminin
| substantiv feminin (F134) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||