rif sm [At: (a. 1790) IORGA, S. D. VIII, 85 / V: ref, răf, ruf, irif / Pl: ~i sm, ~uri sn / E: tc rif, irif, mg röf, réf] (Îvr) Unitate de măsură pentru lungimi, valorând aproximativ 77 cm.

RIF, rifi, s. m. (Învechit și regional) Unitate de măsură pentru lungimi valorînd aproximativ 77 cm. Ieși afară, maică dragă, Să vezi domnii cum mă leagă Cu 3 rifi de primă neagră. ȘEZ. VII 167.

RIF, rifi, s. m. (Înv.) Unitate de măsură pentru lungime, egală cu aproximativ 77 cm. – Tc. rif.

rif m. (turc. rif, irif, cot de Viena: ngr. rifi, bg. greh, sîrb. rif, ung. réf, röf, d. germ. griff, șchioapă. V. grif 1). Mold. Vechĭ. Cot de Viena (77 8ǀ4 cm.).

rif (rífi), s. m. – (Mold.) Măsură de lungime înv., egală cu 777 mm. Tc. rif (Tiktin).

rif, rífi, s.m. și rífuri, s.n. (înv. și reg.) unitate de măsură pentru lungimi egală cu circa 77 cm.

rif, rifi, (ruf), s.m. – (reg.; înv.) Unitate de măsură pentru lungime, egală cu 777 mm. Cot (de Viena) (Bud, 1908). „Un meter are un ruf și giumătate” (Papahagi, 1925). – Din tc. rif, irif „cot de Viena” (Șăineanu, Scriban; Tiktin cf. DER; DEX, MDA), magh. röf, réf (MDA).

rif, -i, (ruf), s.m. – (înv.) Unitate de măsură pentru lungime, egală cu 777 mm. Cot (de Viena) (Bud 1908). – Din tc. rif (Tiktin cf. DER).