2 definiții pentru revendicator (persoană)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
REVENDICATOR, -OARE adj., s. m. f. (cel) care exprimă o revendicare. (< fr. revendicateur)
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
revendicator s. m., adj. m., pl. revendicatori, f. sg. și pl. revendicatoare
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: revendicator (persoană)
revendicator1 (s.m.) substantiv masculin
| substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
revendicator, revendicatorisubstantiv masculin revendicatoare, revendicatoaresubstantiv feminin revendicator, revendicatoareadjectiv
- 1. (Persoană) care exprimă o revendicare. MDN '00
etimologie:
- revendicateur MDN '00
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.