5 definiții pentru revărsătură


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

revărsătu sf [At: PISCUPESCU, O. 183/15 / V: (pop) răv~ / Pl: ~ri / E: revărsa + -ătură] (Îvp) 1 Revărsare (1). 2 (Reg; ccr) Pietre, nămol etc. aduse de o apă curgătoare când se revarsă.

REVĂRSĂTÚRĂ, revărsături, s. f. (Învechit) Revărsare. (Cu pronunțare regională) Din topirea zăpezii și a gheții să întîmplă și răvărsături de potoape. PISCUPESCU, O. 183.

REVĂRSĂTÚRĂ, revărsături, s. f. (Înv.) Revărsare. – Din revărsa + suf. -ătură.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

REVĂRSĂTÚRĂ s. v. inundare, inundație, înec, potop, revărsare.

revărsătu s. v. INUNDARE. INUNDAȚIE. ÎNEC. POTOP. REVĂRSARE.

Intrare: revărsătură
revărsătură substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • revărsătu
  • revărsătura
plural
  • revărsături
  • revărsăturile
genitiv-dativ singular
  • revărsături
  • revărsăturii
plural
  • revărsături
  • revărsăturilor
vocativ singular
plural