2 definiții pentru reglator (adj.)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
REGLATOR, -OARE I. adj. care reglează. II. s. m. (biol.) 1. genă care controlează activitatea altei gene. 2. genă care sintetizează o substanță proteică. (< regla + -tor)
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
reglator adj. m., pl. reglatori; f. sg. și pl. reglatoare
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: reglator (adj.)
reglator2 (adj.) adjectiv
adjectiv (A66) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
reglator, reglatoareadjectiv
- 1. Care reglează. MDN '00
etimologie:
- regla + -tor MDN '00