5 definiții pentru rebela

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

rebela vr [At: AR (1829), 237/451 / V: ~li / Pzi: ~lez / E: fr rebeller] (Înv) A se răzvrăti (5).

rebelà v. a se răscula: voiește a se rebela împotriva Cezarului BĂLC.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

REBELA vb. v. răscula, răzvrăti, revolta, ridica.

rebela vb. v. RĂSCULA. RĂZVRĂTI. REVOLTA. RIDICA.

Intrare: rebela
verb (VT201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • rebela
  • rebelare
  • rebelat
  • rebelatu‑
  • rebelând
  • rebelându‑
singular plural
  • rebelea
  • rebelați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • rebelez
(să)
  • rebelez
  • rebelam
  • rebelai
  • rebelasem
a II-a (tu)
  • rebelezi
(să)
  • rebelezi
  • rebelai
  • rebelași
  • rebelaseși
a III-a (el, ea)
  • rebelea
(să)
  • rebeleze
  • rebela
  • rebelă
  • rebelase
plural I (noi)
  • rebelăm
(să)
  • rebelăm
  • rebelam
  • rebelarăm
  • rebelaserăm
  • rebelasem
a II-a (voi)
  • rebelați
(să)
  • rebelați
  • rebelați
  • rebelarăți
  • rebelaserăți
  • rebelaseți
a III-a (ei, ele)
  • rebelea
(să)
  • rebeleze
  • rebelau
  • rebela
  • rebelaseră
rebeli
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)