3 definiții pentru reasculta

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

reasculta vt [At: DLLR / P: re-as~ / Pzi: reascult / E: re1- + asculta] 1 (Jur) A reaudia (1). 2 A asculta din nou (prelegeri, înregistrări muzicale etc.) Si: a reaudia (2).

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

REASCULTA vb. 1. v. reexamina. 2. (JUR.) a reaudia. (A ~ un martor.)

REASCULTA vb. 1. a reexamina. (A ~ un candidat.) 2. (JUR.) a reaudia. (A ~ un martor.)

Intrare: reasculta
verb (VT3)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • reasculta
  • reascultare
  • reascultat
  • reascultatu‑
  • reascultând
  • reascultându‑
singular plural
  • reascultă
  • reascultați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • reascult
(să)
  • reascult
  • reascultam
  • reascultai
  • reascultasem
a II-a (tu)
  • reasculți
(să)
  • reasculți
  • reascultai
  • reascultași
  • reascultaseși
a III-a (el, ea)
  • reascultă
(să)
  • reasculte
  • reasculta
  • reascultă
  • reascultase
plural I (noi)
  • reascultăm
(să)
  • reascultăm
  • reascultam
  • reascultarăm
  • reascultaserăm
  • reascultasem
a II-a (voi)
  • reascultați
(să)
  • reascultați
  • reascultați
  • reascultarăți
  • reascultaserăți
  • reascultaseți
a III-a (ei, ele)
  • reascultă
(să)
  • reasculte
  • reascultau
  • reasculta
  • reascultaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)