opțiuni
  • info
2 definiții pentru răcăluit

Explicative DEX

RĂCĂLUI, răcăluiesc, vb. IV. Tranz. (Mold.) A curăța, a mătura murdăria (din grajd, din curte etc.). V. rîni. Am răcăluit gunoaiele din țarc... și le-am făcut o gramadă. ȘEZ. IX 152.

RĂCĂLUI, răcăluiesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A rîni. ♦ A săpa superficial pămîntul.

Intrare: răcăluit
răcăluit participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • răcăluit
  • răcăluitul
  • răcăluitu‑
  • răcăluită
  • răcăluita
plural
  • răcăluiți
  • răcăluiții
  • răcăluite
  • răcăluitele
genitiv-dativ singular
  • răcăluit
  • răcăluitului
  • răcăluite
  • răcăluitei
plural
  • răcăluiți
  • răcăluiților
  • răcăluite
  • răcăluitelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

răcălui, răcăluiescverb

  • 1. regional A curăța, a mătura murdăria (din grajd, din curte etc.). DLRLC
    sinonime: râni
    • format_quote Am răcăluit gunoaiele din țarc... și le-am făcut o gramadă. ȘEZ. IX 152. DLRLC
    • 1.1. A săpa superficial pământul. DLRM

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.