opțiuni
  • info

7 definiții pentru păstrător (persoană)

Explicative DEX

PĂSTRĂTOR, -OARE, păstrători, -oare, adj. Care păstrează (bine) ceva; care nu strică, nu risipește, nu pierde; econom. ♦ (Substantivat) Persoană, colectivitate etc. care păzește, care respectă ceva, care nu se abate de la legi, tradiții etc.; persoană care nu divulgă un secret, o taină. – Păstra + suf. -ător.

PĂSTRĂTOR, -OARE, păstrători, -oare, adj. Care păstrează (bine) ceva; care nu strică, nu risipește, nu pierde; econom. ♦ (Substantivat) Persoană, colectivitate etc. care păzește, care respectă ceva, care nu se abate de la legi, tradiții etc.; persoană care nu divulgă un secret, o taină. – Păstra + suf. -ător.

păstrător, ~oare [At: LB / V: (înv) ~iu / Pl: ~i, ~oare / E: păstra + -ător] 1-2 smf, a (Persoană) care păstrează (1) ceva în bună stare. 3 a (Spc; d. oameni) Care are deosebită grijă de un bun. 4 a Care nu risipește. Si: econom, (reg) păstrielnic. 5 a Care nu pierde ceva. 6 a (Înv; îs) Partid ~ Partid conservator. 7-8 smf, a (Persoană, colectivitate) care respectă legi, tradiții, obiceiuri etc. 9-10 smf, a (Persoană) care știe să țină un secret.

PĂSTRĂTOR ~oare (~ori, ~oare) și substantival Care păstrează (bine). /a păstra + suf. ~tor

păstrător a. și m. 1. care păstrează; 2. care economisește.

Ortografice DOOM

!păstrător adj. m., s. m., pl. păstrători; adj. f., s. f. sg. și pl. păstrătoare

Sinonime

PĂSTRĂTOR adj., s. 1. adj. v. econom. 2. s. v. depozitar.

PĂSTRĂTOR adj., s. 1. adj. adunător, cruțător, econom, strîngător, (înv. și reg.) scump, (reg.) păstrielnic, (fig.) strîns. (Om ~.) 2. s. depozitar. (~ al unei vechi culturi.)

Intrare: păstrător (persoană)
păstrător2 (s.m.) substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • păstrător
  • păstrătorul
  • păstrătoru‑
plural
  • păstrători
  • păstrătorii
genitiv-dativ singular
  • păstrător
  • păstrătorului
plural
  • păstrători
  • păstrătorilor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

păstrător, păstrătoareadjectiv
păstrătoare, păstrătoaresubstantiv feminin
păstrător, păstrătorisubstantiv masculin

  • 1. (Persoană) care păstrează (bine) ceva; care nu strică, nu risipește, nu pierde. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: econom
    • format_quote O urnă funerară păstrătoare de cenuși. ODOBESCU, S. I 212. DLRLC
    • 1.1. (Persoană, colectivitate etc.) care păzește, care respectă ceva, care nu se abate de la legi, tradiții etc.; (persoană) care nu divulgă un secret, o taină. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Iubind pe păstrătorul tradiției, al pămîntului și al limbii acestui neam, adică pe țăran, Ibrăileanu dorea în același timp intens ieșirea lui din trecut, din mizerie și primitivitate, la viața nouă a lumii. SADOVEANU, E. 177. DLRLC
      • format_quote Cea mai mare din surori... era păstrătoarea cheilor. ISPIRESCU, L. 50. DLRLC
etimologie:
  • Păstra + -ător. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.

Exemple de pronunție a termenului „păstrător” (2 clipuri)
Clipul 1 / 2