O definiție pentru părăgenire

Explicative DEX

PĂRĂGENI vb. IV v. părăgini.

Intrare: părăgenire
părăgenire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • părăgenire
  • părăgenirea
plural
  • părăgeniri
  • părăgenirile
genitiv-dativ singular
  • părăgeniri
  • părăgenirii
plural
  • părăgeniri
  • părăgenirilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

părăgini, părăginescverb

  • 1. A ajunge în stare de paragină; (despre clădiri, construcții etc.) a se ruina, a se dărăpăna, a se degrada. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Culele – micile castele ale vîlcenilor – s-au părăginit. VLAHUȚĂ, la TDRG. DLRLC
    • 1.1. figurat A ajunge în stare rea. DLRLC
      • format_quote Așa te-ai părăginit De bine ce ai trăit. DEȘLIU, M. 53. DLRLC
etimologie:
  • paragină DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.