2 definiții pentru pământenit
Explicative DEX
pământenit, ~ă a [At: MDA ms / Pl: ~iți, ~e / E: pământeni] 1 (Olt) Care s-a stabilit într-un anumit loc. 2 (Reg) Împroprietărit.
Regionalisme / arhaisme
pământeni, pământenesc, vb. IV (reg.) 1. (refl.) a se stabili, a se statornici într-un loc. 2. a împroprietări.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: pământenit
pământenit participiu
| participiu (PT2) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)