3 definiții pentru pălăvrăgit (adj.)

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

pălăvrăgit, ~ă smf, a [At: UDRESCU, GL. / Pl: ~iți, ~e / E: pălăvrăgi] (Reg) 1-2 (Om) care pălăvrăgește Si: (reg) pălăvrit2 (1-2).

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PĂLĂVRĂGIT s., adj. v. clănțău, flecar, guraliv, limbut, palavragiu, vorbă-lungă, vorbăreț.

pălăvrăgit s., adj. v. CLĂNȚĂU. FLECAR. GURALIV. LIMBUT. PALAVRAGIU. VORBĂ-LUNGĂ. VORBĂREȚ.

Intrare: pălăvrăgit (adj.)
pălăvrăgit1 (adj.) adjectiv
  • silabație: pă-lă-vră-git info
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pălăvrăgit
  • pălăvrăgitul
  • pălăvrăgitu‑
  • pălăvrăgi
  • pălăvrăgita
plural
  • pălăvrăgiți
  • pălăvrăgiții
  • pălăvrăgite
  • pălăvrăgitele
genitiv-dativ singular
  • pălăvrăgit
  • pălăvrăgitului
  • pălăvrăgite
  • pălăvrăgitei
plural
  • pălăvrăgiți
  • pălăvrăgiților
  • pălăvrăgite
  • pălăvrăgitelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)