3 definiții pentru pălăvrăgit (adj.)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
pălăvrăgit, ~ă smf, a [At: UDRESCU, GL. / Pl: ~iți, ~e / E: pălăvrăgi] (Reg) 1-2 (Om) care pălăvrăgește Si: (reg) pălăvrit2 (1-2).
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
PĂLĂVRĂGIT s., adj. v. clănțău, flecar, guraliv, limbut, palavragiu, vorbă-lungă, vorbăreț.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
pălăvrăgit s., adj. v. CLĂNȚĂU. FLECAR. GURALIV. LIMBUT. PALAVRAGIU. VORBĂ-LUNGĂ. VORBĂREȚ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: pălăvrăgit (adj.)
pălăvrăgit1 (adj.) adjectiv
- silabație: pă-lă-vră-git
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)