O definiție pentru pălălăire
Explicative DEX
pălălăire sf [At: MDA ms / Pl: ~ri / E: pălălăi] 1 Ardere a focului cu flacără mare și cu zgomot caracteristic. 2 Întindere a unui incendiu. 3 (Pop) Fâlfâire. 4 Pâlpâire. 5 (Olt) Flecăreală.
Intrare: pălălăire
pălălăire infinitiv lung
| infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||