opțiuni
  • info

6 definiții pentru pândărit (s.n.)

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

pândărit sn [At: BARCIANU / Pl: ~uri / E: pândar + -it] 1 Ocupație a pândarului (1) Si: (reg) jitărit, meregie. 2 Muncă depusă în pădure (1) Si: (reg) jitărit, meregie. 3 (Reg) Plată arvunită pădurarului (1) Si: (reg) jitărit, meregie.

pândărit n. paza viei.

PÎNDĂRIT, pîndărituri, s. n. Faptul de a pîndări; ocupația pîndarului. Pîndarul își ia pentru pîndărit. cîte 1-3 snopi din fiecare claie. PAMFILE, A. R. 140. ♦ Plata, retribuția cuvenită pîndarului.

PÎNDĂRIT, pîndărituri, s. n. Faptul de a pîndări; ocupația pîndarului. ♦ Plata cuvenită pîndarului.

pîndărít n., pl. urĭ. Ocupațiunea saŭ plata pîndaruluĭ.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

pândărit s.n. (reg.) 1. ocupație a pândarului, muncă depusă de pândar. 2. plată, retribuție cuvenită pândarului; jitărit, meregie.

Intrare: pândărit (s.n.)
pândărit2 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pândărit
  • pândăritul
  • pândăritu‑
plural
  • pândărituri
  • pândăriturile
genitiv-dativ singular
  • pândărit
  • pândăritului
plural
  • pândărituri
  • pândăriturilor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

pândărit, pândăriturisubstantiv neutru

  • 1. Faptul de a pândări; ocupația pândarului. DLRLC
    • format_quote Pîndarul își ia pentru pîndărit cîte 1-3 snopi din fiecare claie. PAMFILE, A. R. 140. DLRLC
    • 1.1. Plata, retribuția cuvenită pândarului. DLRLC

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.