5 definiții pentru purici

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

purici [At: ȘĂINEANU, D. U. / V: ~reci (cscj) ~ica, / Pzi: ~icesc / E: purice] 1-2 vtr (Mol; Trs; c. i. șipci, pene de lemn etc.) A (se) fixa cu purici (33). 3 vt (Reg; c. i. bucăți mici de cărămidă sau de piatră) A lipi pe pereții noi ai unei case, pentru a le mări rezistența.

puricésc v. tr. Mold. (Șez. 36, 35). Bat pene de lemn de tisă în bîrnele uneĭ case țărăneștĭ (ca să se ție bine lutu de ĭa), ceĭa ce-ĭ dă aspectu unuĭ trup pișcat de puricĭ. (Astăzĭ se întrebuințează p. asta lețurĭ bătute pe părețĭ).

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

purici, puricesc, vb. IV (reg.) 1. (despre șipci, cuișoare sau pene de lemn) a bate în pereții sau în bârnele unei case, pentru a fixa tencuiala sau lutul; a fixa cu purici (pietre). 2. (despre bucăți mici de cărămidă sau de piatră) a lipi pe pereții noi ai unei case, pentru a le mări rezistența.

Intrare: purici
verb (VT406)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • purici
  • puricire
  • puricit
  • puricitu‑
  • puricind
  • puricindu‑
singular plural
  • puricește
  • puriciți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • puricesc
(să)
  • puricesc
  • puriceam
  • puricii
  • puricisem
a II-a (tu)
  • puricești
(să)
  • puricești
  • puriceai
  • puriciși
  • puriciseși
a III-a (el, ea)
  • puricește
(să)
  • puricească
  • puricea
  • purici
  • puricise
plural I (noi)
  • puricim
(să)
  • puricim
  • puriceam
  • puricirăm
  • puriciserăm
  • puricisem
a II-a (voi)
  • puriciți
(să)
  • puriciți
  • puriceați
  • puricirăți
  • puriciserăți
  • puriciseți
a III-a (ei, ele)
  • puricesc
(să)
  • puricească
  • puriceau
  • purici
  • puriciseră
pureci
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)