opțiuni
  • info
3 definiții pentru puncționare

Explicative DEX

PUNCȚIONARE, puncționări, s. f. Acțiunea de a puncționa. [Pr.: -ți-o-] – V. puncționa.

PUNCȚIONARE, puncționări, s. f. Acțiunea de a puncționa. [Pr.: -ți-o-] – V. puncționa.

puncționare sf [At: ENC. AGR. III, 578 / P: ~ți-o~ / Pl: ~nări / E: puncționa] (Rar) Puncție.

PUNCȚIONARE s.f. Acțiunea de a puncționa și rezultatul ei. [Pron. -ți-o-. / < puncționa].

Intrare: puncționare
puncționare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • puncționare
  • puncționarea
plural
  • puncționări
  • puncționările
genitiv-dativ singular
  • puncționări
  • puncționării
plural
  • puncționări
  • puncționărilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

puncționare, puncționărisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a puncționa. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
  • vezi puncționa DEX '09 DEX '98 DN

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.