8 definiții pentru puit
Explicative DEX
puit1 sn [At: CADE / V: ~iat / Pl: ~uri / E: pui2] 1 (Rar) Înmulțire. 2 (Reg) Perioadă de împerechere la animale și la păsări.
puit2, ~ă a [At: DLR / Pl: ~iți, ~e / E: pui1 + -it] (Reg; d. cai) Care are o pată albă pe crupă.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
puit n. operațiune agricolă; ruperea puilor rădăcinei.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
puiat sn vz puit1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PUIA vb. I v. pui3.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de oprocopiuc
- acțiuni
PUIA f.: (De-a) ~-gaia joc de copii la care participă mai mulți jucători, dintre care unul fiind cloșcă îi apără pe alții (puii) de un jucător (gaia), care se străduiește să-i fure; (de-a) baba-gaia. /pui + gaie
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Arhaisme și regionalisme
puit1 s.n. (reg.) 1. operație agricolă de rupere a puilor plantelor crescuți din rădăcini. 2. împreunare a animalelor pentru a face pui, pentru a se înmulți; împerechere.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
puit2, puită, adj. (reg.; despre cai) care are o pată albă pe crupă.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
| adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
| participiu (PT2) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||