4 definiții pentru pudruire
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
PUDRUI, pudruiesc, vb. IV. Tranz. și refl. (Înv.) A (se) pudra (1). – Pudră + suf. -ui.
A PUDRUI ~iesc tranz. v. A PUDRA. /pudră + suf. ~ui
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
pudrui vb. (sil. -dru-), ind. prez. 1 sg. și 3 pl. pudruiesc, imperf. 3 sg. pudruia; conj. prez. 3 sg. și pl. pudruiască
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
PUDRUI vb. v. pudra.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: pudruire
pudruire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
pudrui, pudruiescverb
-
- Imaginea lui Porojan... pudruită cu făină și umilită de această albeață nefirească. GHICA, S. 75. DLRLC
- În lunca pudruită cu mănunt mărgăritar, Saltă-o veveriță mică pe o creangă de stejar. ALECSANDRI, O. 169. DLRLC
-
etimologie:
- Pudră + sufix -ui. DEX '09 DEX '98