3 definiții pentru prăguț
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
prăguț sn [At: CADE / Pl: ~e, ~uri / E: prag + -uț] 1-2 (Reg; șhp) Prăgușor (1-2).
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
PRĂGUȚ s. v. prăgușor.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
PRĂGUȚ s. prăgușor, (rar) prăguș. (~ la ușă.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: prăguț
prăguț substantiv neutru
| substantiv neutru (N29) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)