3 definiții pentru prânzui

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

prânzui1 vi [At: ALR I, 761/522 / Pzi: ~esc / E: prânz + -ui] (Reg) A prânzi (1). corectat(ă)

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PRÂNZUI vb. v. dejuna, prânzi.

Intrare: prânzui
verb (V408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • prânzui
  • prânzuire
  • prânzuit
  • prânzuitu‑
  • prânzuind
  • prânzuindu‑
singular plural
  • prânzuiește
  • prânzuiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • prânzuiesc
(să)
  • prânzuiesc
  • prânzuiam
  • prânzuii
  • prânzuisem
a II-a (tu)
  • prânzuiești
(să)
  • prânzuiești
  • prânzuiai
  • prânzuiși
  • prânzuiseși
a III-a (el, ea)
  • prânzuiește
(să)
  • prânzuiască
  • prânzuia
  • prânzui
  • prânzuise
plural I (noi)
  • prânzuim
(să)
  • prânzuim
  • prânzuiam
  • prânzuirăm
  • prânzuiserăm
  • prânzuisem
a II-a (voi)
  • prânzuiți
(să)
  • prânzuiți
  • prânzuiați
  • prânzuirăți
  • prânzuiserăți
  • prânzuiseți
a III-a (ei, ele)
  • prânzuiesc
(să)
  • prânzuiască
  • prânzuiau
  • prânzui
  • prânzuiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)