2 definiții pentru prânzit (adj.)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
prânzit2, ~ă a [At: LB / Pl: ~iți, ~e / E: prânzi] (Trs; d. oameni) Care a mâncat de prânz.
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
prânzit, prânzită, adj. (reg.; despre oameni) care a mâncat la prânz (la ora 12).
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: prânzit (adj.)
prânzit1 (adj.) adjectiv
| adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)