13 definiții pentru prusluc

Explicative DEX

prusluc sn [At: ȚICHINDEAL, F. 399/26 / V: (reg) prâsluc, ~liuc, pruzliuc, pruzluc, puslic, puzlic / A și: ~luc / Pl: ~uce, ~uri / E: srb prsluk, prusluk, mg pruszlik] (Ban; Trs) Vestă (fără mâneci).

PRUSLUC, prusluce, s. n. (Regional) Un fel de vestă fără mîneci, din lînă sau stofă, pe care o poartă țăranii. Tu îi grăiești, iară el fluieră, caută la pruslucu lui, și spune că-i vor veni altă modă de haine. ȚICHINDEAL, F. 399. – Variantă: puslic s. n.

PRUSLUC, pruslucuri, s. n. (Reg.) Vestă fără mîneci, din lînă sau din stofă, pe care o poartă țăranii. – Magh. pruszlik (< germ.).

prâsluc sn vz prusluc

prusliuc sn vz prusluc

pruzliuc sn vz prusluc

pruzluc sn vz prusluc

puslic[1] sn vz prusluc corectat(ă)

  1. În original, greșit tipărit: pusuc. O confirmă ordonarea alfabetică incorectă și forma variantei de față în definiția principală — LauraGellner

puzlic sn vz prusluc

PUSLIC s. n. v. prusluc.

Sinonime

PRÂSLUC s. v. pieptar.

prîsluc s. v. PIEPTAR.

Arhaisme și regionalisme

prusluc, prusluce, s.n. (reg.) laibăr fără mâneci; vestă, pieptar.

Intrare: prusluc
prusluc1 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N2)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • prusluc
  • pruslucul
  • pruslucu‑
plural
  • prusluce
  • pruslucele
genitiv-dativ singular
  • prusluc
  • pruslucului
plural
  • prusluce
  • pruslucelor
vocativ singular —
plural —
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • prâsluc
  • prâslucul
  • prâslucu‑
plural — —
genitiv-dativ singular
  • prâsluc
  • prâslucului
plural — —
vocativ singular —
plural —
prusliuc
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pruzliuc
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pruzluc
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
substantiv neutru (N2)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • puslic
  • puslicul
plural
  • puslice
  • puslicele
genitiv-dativ singular
  • puslic
  • puslicului
plural
  • puslice
  • puslicelor
vocativ singular —
plural —
puzlic
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
prusluc2 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • prusluc
  • pruslucul
  • pruslucu‑
plural
  • pruslucuri
  • pruslucurile
genitiv-dativ singular
  • prusluc
  • pruslucului
plural
  • pruslucuri
  • pruslucurilor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

prusluc, pruslucesubstantiv neutru

  • 1. regional Un fel de vestă fără mâneci, din lână sau stofă, pe care o poartă țăranii. DLRLC
    sinonime: pieptar
    • format_quote Tu îi grăiești, iară el fluieră, caută la pruslucu lui, și spune că-i vor veni altă modă de haine. ȚICHINDEAL, F. 399. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.