2 definiții pentru provedere
Explicative DEX
provedere sf [At: SFC IV, 288 / Pl: ~ri / E: provedea] (Îvr) 1-2 Înzestrare a cuiva sau a ceva cu cele necesare Si: a prevedea.
Arhaisme și regionalisme
provedere, provederi, s.f. (înv.) 1. înzestrare a cuiva cu cele necesare; dotare, echipare. 2. întrezărire, bănuire, prevedere, preștire, presimțire, prevestire.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: provedere
provedere substantiv feminin
| substantiv feminin (F107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||