O definiție pentru propleca


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

proplecá, propléc, vb. I (reg.) a pleca din nou.

Intrare: propleca
verb (V77)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • propleca
  • proplecare
  • proplecat
  • proplecatu‑
  • proplecând
  • proplecându‑
singular plural
  • proplea
  • proplecați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • proplec
(să)
  • proplec
  • proplecam
  • proplecai
  • proplecasem
a II-a (tu)
  • propleci
(să)
  • propleci
  • proplecai
  • proplecași
  • proplecaseși
a III-a (el, ea)
  • proplea
(să)
  • proplece
  • propleca
  • proplecă
  • proplecase
plural I (noi)
  • proplecăm
(să)
  • proplecăm
  • proplecam
  • proplecarăm
  • proplecaserăm
  • proplecasem
a II-a (voi)
  • proplecați
(să)
  • proplecați
  • proplecați
  • proplecarăți
  • proplecaserăți
  • proplecaseți
a III-a (ei, ele)
  • proplea
(să)
  • proplece
  • proplecau
  • propleca
  • proplecaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)