5 definiții pentru promptuar


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PROMPTUÁR, promptuare, s. n. (Livr.) Manual prescurtat. [Pr.: -tu-ar] – Din fr. promptuaire.

PROMPTUÁR, promptuare, s. n. (Franțuzism) Manual prescurtat. [Pr.: -tu-ar] – Din fr. promptuaire.

PROMPTUÁR s.n. (Liv.) Manual prescurtat. [Pron. -tu-ar. / < fr. promptuaire].

PROMPTUÁR s. n. (livr.) manual prescurtat. (< fr. promptuaire)

PROMPTUÁR ~e n. Manual prescurtat. [Sil. -tu-ar] /<fr. promptuaire

Intrare: promptuar
promptuar substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • promptuar
  • promptuarul
  • promptuaru‑
plural
  • promptuare
  • promptuarele
genitiv-dativ singular
  • promptuar
  • promptuarului
plural
  • promptuare
  • promptuarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)