O definiție pentru proerisit
Explicative DEX
proerisit sn [At: (a. 1793) GÁLDI, M. PHAN. 237 / Pl: (rar) ~uri / E: proerisi] (Îvr) Bunăvoință.
Intrare: proerisit
proerisit adjectiv
| adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)