O definiție pentru prodigare

Explicative DEX

PRODIGA, prodig, vb. I. Tranz. (Livr.) A cheltui fără măsură, a risipi; a acorda cu generozitate, a dărui din belșug. – Din fr. prodiguer.

Intrare: prodigare
prodigare infinitiv lung
infinitiv lung (IL113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • prodigare
  • prodigarea
plural
  • prodigări
  • prodigările
genitiv-dativ singular
  • prodigări
  • prodigării
plural
  • prodigări
  • prodigărilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

prodiga, prodigverb

  • 1. livresc A cheltui fără măsură. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote [Revista] «Literatorul» a prodigat elogiuri acestui poet. MACEDONSKI, O. IV 45. DLRLC
    • format_quote Comisiunea lexicografică este invitată a... nu prodiga frazele date drept exemple. ODOBESCU, S. II 342. DLRLC
    • 1.1. A acorda cu generozitate, a dărui din belșug. DEX '09 DEX '98 DN MDN '00
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.