3 definiții pentru prisăcări

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

prisăcări vi [At: SIMION DASC., ap. LET. 15 / Pzi: ~resc / E: prisăcar] (Îvr) A se îndeletnici cu apicultura.

PRISĂCĂRI vb. (Mold.) A se îndeletnici cu apicultura. Au găsit o priseacă cu stupi și un moșneag bătrîn de prisăcăriia stupii. URECHE, L. 64. Etimologie: prisăcar + suf. -i. Vezi și prisacă, prisăcar, prisăcărit.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

prisăcări, prisăcăresc, vb. IV (înv.) a se îndeletnici cu apicultura.

Intrare: prisăcări
verb (V401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • prisăcări
  • prisăcărire
  • prisăcărit
  • prisăcăritu‑
  • prisăcărind
  • prisăcărindu‑
singular plural
  • prisăcărește
  • prisăcăriți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • prisăcăresc
(să)
  • prisăcăresc
  • prisăcăream
  • prisăcării
  • prisăcărisem
a II-a (tu)
  • prisăcărești
(să)
  • prisăcărești
  • prisăcăreai
  • prisăcăriși
  • prisăcăriseși
a III-a (el, ea)
  • prisăcărește
(să)
  • prisăcărească
  • prisăcărea
  • prisăcări
  • prisăcărise
plural I (noi)
  • prisăcărim
(să)
  • prisăcărim
  • prisăcăream
  • prisăcărirăm
  • prisăcăriserăm
  • prisăcărisem
a II-a (voi)
  • prisăcăriți
(să)
  • prisăcăriți
  • prisăcăreați
  • prisăcărirăți
  • prisăcăriserăți
  • prisăcăriseți
a III-a (ei, ele)
  • prisăcăresc
(să)
  • prisăcărească
  • prisăcăreau
  • prisăcări
  • prisăcăriseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)