O definiție pentru prijmă
Explicative DEX
prijmă1 sf [At: GHEORGACHI, CER. (1762), 208 / Pl: ? / E: ns cf preajmă] (Îvr) Recto.
Intrare: prijmă
| substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||