4 definiții pentru prigorire

Explicative DEX

PRIGORI, prigoresc, vb. IV. Refl. (Înv. și reg.) A se expune la dogoarea focului sau a soarelui; a se încălzi prea tare. ♦ Fig. A fi chinuit, torturat de ceva, a se frământa, a se perpeli. – Din sl. prigorĕti.

A SE PRIGORI mă ~esc intranz. înv. reg. A se expune acțiunii unei călduri puternice; a se arde; a se prăji. /<bulg. pregorja

Ortografice DOOM

prigori vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. prigoresc, imperf. 3 sg. prigorea; conj. prez. 3 sg. și pl. prigorească

Sinonime

PRIGORI vb. v. arde, dogori, frige, pârjoli.

Intrare: prigorire
prigorire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • prigorire
  • prigorirea
plural
  • prigoriri
  • prigoririle
genitiv-dativ singular
  • prigoriri
  • prigoririi
plural
  • prigoriri
  • prigoririlor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

prigori, prigorescverb

  • 1. învechit regional A se expune la dogoarea focului sau a soarelui; a se încălzi prea tare. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Toată noaptea visează că se prigorește la un foc mare. DELAVRANCEA, H. TUD. 25. DLRLC
    • format_quote tranzitiv [Cocorii] se duc peste țări și peste mări, ca să ierneze în clime calde, tocmai prin țări prigorite de soare. ODOBESCU-SLAVICI, la TDRG. DLRLC
    • 1.1. figurat A fi chinuit, torturat de ceva, a se frământa, a se perpeli. DEX '09 DEX '98
      • format_quote Se prigorea de sete. BASSARABESCU, la CADE. DLRLC
      • 1.1.1. A fi chinuit de arșiță. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.