3 definiții pentru precuvântător
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
precuvântător, ~oare a [At: POLIZU / Pl: ~i, ~oare / E: precuvânta + -ător] (Îdt) Introductiv.
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
PRECUVÂNTĂTOR adj. v. introductiv, preliminar.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
precuvîntător adj. v. INTRODUCTIV. PRELIMINAR.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: precuvântător
precuvântător adjectiv
| adjectiv (A66) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)