6 definiții pentru preamărit


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PREAMĂRÍT, -Ă, preamăriți, -te, adj. (În titulatura dată suveranilor, înalților prelați sau divinității) Lăudat, mărit, slăvit, preaînălțat, prealuminat. – Prea + mărit.

PREAMĂRÍT, -Ă, preamăriți, -te, adj. (În titulatura dată suveranilor sau prelaților) Lăudat, mărit, slăvit, preaînălțat, prealuminat. – Prea + mărit.

PREAMĂRÍT, -Ă, preamăriți, -te, adj. (Învechit, în titulatura dată capetelor încoronate) Lăudat, slăvit. Preamărite împărate! M-ai însărcinat cu o slujbă care abia am săvîrșit-o, fiindu-mi capul în joc. ISPIRESCU, L. 26.

PREAMĂRÍT ~tă (~ți, ~te) 1) v. A PREAMĂRI. 3) și substantival (în adresări către suverani sau către slujitori ai bisericii). 3) Care este foarte luminat la minte; cu multă înțelepciune; prealuminat. /prea + a mări


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

PREAMĂRÍT adj. 1. binecuvântat, glorificat, lăudat, mărit, preaslăvit, proslăvit, slăvit. (~ă zi a Unirii!) 2. v. slăvit. 3. v. înălțat. 4. lăudat, mărit, preaînălțat, prealuminat, preaslăvit, proslăvit, slăvit, venerat, (reg.) prealuminos, (înv.) prealăudat, preaseninat. (~e Doamne!)

PREAMĂRIT adj. 1. binecuvîntat, glorificat, lăudat, mărit, preaslăvit, proslăvit, slăvit. (~ zi a Unirii!) 2. preaslăvit, slăvit, (rar) august. (~ împărat.) 3. înălțat, mărit, preaslăvit, slăvit, (în unele țări) serenisim. (~ doge!) 4. lăudat, mărit, preaînălțat, prealuminat, preaslăvit, proslăvit, slăvit, venerat, (reg.) prealuminos, (înv.) prealăudat, preaseninat. (~te Doamne!)

Intrare: preamărit
preamărit adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • preamărit
  • preamăritul
  • preamăritu‑
  • preamări
  • preamărita
plural
  • preamăriți
  • preamăriții
  • preamărite
  • preamăritele
genitiv-dativ singular
  • preamărit
  • preamăritului
  • preamărite
  • preamăritei
plural
  • preamăriți
  • preamăriților
  • preamărite
  • preamăritelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)